A chance in a lifetime

Unde? In Grecia! Ne apropiem de luna mai. Precum spuneam ar fi de preferat sa ne uitam la cureaua de la pantaloni incepand cu data de 2. Un interval de timp mult mai important, cel mai important, rasare insa in jurul datei de 20,+- cateva zile ca intotdeauna. Data amintita ar putea scoate Grecia din UE. Chiar in cazul in care iesirea nu se va produce in intervalul amintit, ea se va produce la o alta data. Eu unul sunt aproape convins de acest lucru.

Cine a incercat oare sa ma convinga? Graficul indicelui bursier din Atena. Cunoscatorii teoriei celor trei valuri vad cu siguranta si de ce. In cazul in care se uita atenti la graficul afisat. Indicele elen se apropie de tinta finala a deprecierii consistente pe care a avut-o de la nivelul de peste 6000, incheind astfel doua cicluri negative suprapuse.. Minima atinsa pana acum a fost de 645. Deprecierea este asadar una fenomenala. Asa cum nimic nu creste pana la cer, nimic nu va cadea pana in iad, cu atat mai putin o tara suverana care va trebui sa continue sa existe.

Dupa o panica care va duce pretul indicelui din Atena spre nivele de 500-550, "intamplator" pana la linia trasa anapoda pe care o vezi pe grafic, lucrurile se vor stabiliza. Grecia va trece la drahma, o valuta care se va face praf intr-o prima faza. Aici apare insa si sansa pe care omul o are o data in viata. Dupa o vacanta bancara si falimentele de rigoare, pe piata elena vor ramane multe companii batucite. Companii in care va merita sa investesti. Ma refer chiar si la institutiile financiare care vor supravietui lovitura. La nivelele tinta al indicelui din Atena, companiile grecesti care vor supravietui vor fi un chilipir. Putand fi cumparate cu 10-20 de centi la dolar, adica, depreciate cu 80-90%.

O inflatie, urmata de hiperinflatie, ar trebui sa inceapa asadar la eleni. Ea trebuind sa traga dupa sine toate preturile conform definitiei pe care o are. Cei care se vor baga la bursa in jurul nivelului tinta enuntat, nu au teoretic cum sa piarda. Asta pentru ca tara numita Grecia va continua sa existe si va trebui ca atare sa intre intr-un nou ciclu economic ascendent. "Salvarile" au tinut-o pana acum inecata, pentru ca "salvatorii" o salvau bagand-o cu capul sub apa. Repet ca intotdeauna! Analiza pe care ai citit-o izvoreste dintr-o parere strict personala. Ramane la aptitudinea fiecarui individ sa o ia de buna sau de rea.

Nu este o recomandare! Este doar o scoatere in evidenta a unor fapte pe care eu le vad foarte posibile si probabile.

Spania este in greva generala pentru ca nu este Grecia. Acolo am avut "generale greve". O diferenta de la cer la pamant. Ba mai mult! Am primit si asigurari de la politic ca nici nu poate fi vorba de necesitatea unei salvari in Spania. Eu zic chiar de aceea ca te poti pregati de acum pentru una. Eu ma pregatesc deocamdata sa stau probabil acasa. Asta pentru ca avionul spre Barcelona nu a mai decolat ieri. Sa vedem ce se intampla pana maine. Sper totusi sa pot pleca. Imi vine greata cand ma gandesc ca banii pentru hotel mi-au fost deja trasi din cont. Recuperarea lor mi-ar da cu siguranta multe momente de iritatie. 

Ponta rupe programul de guvernare al PSD

In ropotele de aplauze al unor cercopiteci care par sa nu aiba habar pe ce lume traiesc. La televizor nu ma uit aproape de loc, dar ziarele sunt obligat sa le rasfoiesc pentru a putea face comentarii la ceea ce se scrie.

Pot afirma cu tarie si convingere ca nu am vazut articol in presa, indiferent de care nuanta a murdarului ar fi fost aceasta, si nici aparitie la antene a domnului Ponta, fara ca domnia sa sa nu-si fi prezentat telul suprem al vietii.

Un tel care in stil romanesc devine automat si telul cercopitecilor pe care ii conduce. Al acelora care aplauda furtunos indiferent de ce face sau de ce spune seful. Asa au invatat de la pantofar. Telul suprem al domnului Ponta, care a devenit mai apoi programul politic al coalitiei din o pozitie, una deosebit de penibila in opinia mea, a fost pana acum inlaturarea de la putere al lui Traian Basescu. Despre acest magistral program au behait neincetat cei trei lideri al partidelor multicolore, de un gri murdar in nuante diferite.

Nu a existat interviu cu acesti lideri de clanuri, in speta cu asa numitii grei Ponta si Antonescu, in care acest program politic maret de inlaturare a presedintelui sa nu fi fost scos in evidenta. Stiti bine ca nu obisnuiesc sa exagerez atunci cand fac afirmatii serioase. Nu cred ca exista cineva care sa nu fi auzit si sa nu fi vazut pe viu ceea ce am scris in randurile de mai sus. Am auzit de N ori afirmatia prin care ni se spunea, ca: nimic nu poate fi mai important pentru soarta Romaniei decat inlaturarea PDL si al lui Traian Basescu.

Ok! Recunosc ca sunt greu de cap. Si recunosc ca un program politic cu un singur punct mi se parea nu numai penibil dar si foarte subtire. Dar, pana la urma, dupa multe batai de cap am reusit totusi sa-l inteleg si eu. Asta pentru ca marii ganditori si lideri din o pozitie nu au contenit sa mi-l explice zi de zi. Dupa atatea explicatii mi-a intrat in cap ca un cui batut cu ciocanul.

Am fost asadar gata sa-l chiar aplaud pe domnul Ponta atunci cand s-a urcat pe marea scena a cuvantarilor. Asteptam cu sufletul la gura deschiderea discursului, ca sa mai aud inca o data ceea ce credeam ca am reusit sa intelg in cele din urma. Programul politic al PSD, al intregii coalitii de fapt. Ardeam de nerabdare ca sa pot bate din palme.

Le-am si ridicat in aer dar am ramas pana la urma mut. Domnul Ponta s-a urcat pe scena si a rupt programul politic al partidului sau in bucati. Programul intregii gasti din o pozitie de fapt. Cel pe care clanurile s-au straduit ani de zile sa-l construisca cu eforturi supra omenesti si cu foarte multa sudoare.

Cine era oare acel care spunea ca romanul isi darama casa atunci cand nu are ce face?

Domnul presedinte si-a folosit si el cu aceasta ocazie talentele de marinar securist. Incercand sa cotonogeasca ca un marinar fotbalist. A reusit oare sa rupa vreo glezna? Probabil vreo cateva, dar nu destule dupa parerea mea. Pentru ca obisnuieste sa-si puna bocanci de fatbal doar in pragul alegerilor, si mai mult de vazul lumii. Nenorocul domniei sale se trage desigur si de la lipsa de educatie si de discernamant a romanilor. Un popor care este in stare sa-si aplaude chiar proriile funeralii. Ce sa mai conteze atunci nuanta culorii murdare pe care o are groapa in care vrea sa te bage fiecare politician patriot?

PS. Apropo de congrese si patriotism! Ai vazut harta cu inregistrarea noilor masini de lux? Oare pe ce drumuri circula acesti proprietari exigenti? Probabil pe cele cu gaurile cele mai mici.  Sau de ce nu pe camp, printre copaci, si in livezi? Acolo unde si-au construit palatele fara canalizare si fara nici un fel de infrastructura. Pretentiile romanului sunt deosebit de mici cand este vorba de civilizatie. Masinile trebuie insa sa fie cat mai mari. Parcate in copaci, pe trotuare, si pe margini de canale. 

Data importanta de reactie maine

Prin intermediul acesteia o noua apreciere probabila a tot ce a decazut in ultimul timp ar trebui sa inceapa. Vom vedea acum cata putere vor mai gasi toate aceste obiecte pentru lupta recuperarii teritoriului pierdut. In opinia mea lucrurile vor arata totusi putin diferit fata de trecut. Tot ce s-a depreciat ar trebui sa porneasca spre nord, numai ca vitezele de miscare ar trebui sa fie de aceasta data diferite.

 Diferite ar trebui sa fie pana la urma si nivelele la care vor ajunge obiectele de risc, ma refer aici in primul rand la eventuale depasiri ale ultimelor maxime. 

Un scenariu care ar putea fi periclitat, deocamdata eu mai cred in el, chiar daca am devenit mai temperat, este acela in care euro ar fi trebuit sa ajunga conform caluculelor mele la 1,36, cel putin. In timp ce scenariul SP ar putea foarte bine sa se desfasoare conform asteptarilor pe care le-am avut. 

Oricum, euro a ajuns la o zona foarte solida de cerere. Lovindu-se de o linie trasa anapoda chiar in jurul nivelelor la care se invarteste in acest moment. In acelaasi timp dolarul a ajuns la o zona de oferta. In primul rand fata de leu.

In cazul indicelui valutei americane linia trasa anapoda nu a fost atinsa inca, ceea ce ar putea duce la inca o incercare de depreciere euro, maine. Deprecierea ar trebui sa fie totusi infima, si sa fie urmata de o revenire, cel tarziu spre sfarsitul sesiunii bursiere. Baga de seama! Scenariul descris este unul scurt, valabil maximum pana la sfarsitul lunii. Scenariul de durata fiind total neafecat.

Ce surpize am putea avea din partea pietei? O rupere subita a nivelului de cerere cu o prabusire rapida a intregului castel facut din rahat. Mai putin probabil, totusi, cred eu in aceste momente.

Inchei prin a-ti aminti de un articol foarte scurt pe care l-am pus pe site in luna ianuarie anul curent. Il gasesti aici. Compara ceea ce spuneam atunci cu ceea ce se intampla acum. Vezi graficul euro-franc. Testele de care vorbeam atunci au inceput, vezi sagetile rosii. Si mie imi miroase din nou a campionat de pumni, piata-banca.

Campionat  pe care BC a Elvetiei l-a castigat o data, dar invers. Fiind declarata de atunci campioana tuturor bancilor. Pentru ca a reusit sa piarda cei mai multi bani pe care i-a pierdut o banca vreodata, in urma unor interventii futile in piata. Observa cum peg-ul de 1,20 a fost spart chiar azi. Apropo de graficul dolar-ron! Este unul de 5 ore. L-am ales deliberat! Pentru a arata cititorilor manualului scris de mine o zona de oferta "ca in carte". Nu am nici un dubui ca ea va rezista la un prim test. Intrebarea este pana cand?

Valul devastator

Intr-un comentariu, ieri, Razvan imi spunea ca a inceput valul de care vorbeam. A inceput dupa parerea mea valul din aprilie de care vorbeam, cel care venea cu un tren suplimentar, si nicidecum valul devastator. Asta este convingerea mea in momentul de fata.

Data de 2 mai va fi insa cu totul altceva. Incepand cu aceasta data va trebui sa ne strangem curelele de la pantaloni. Asta pentru ca ciclul invers de un an, cel care nu exista, va da la exact aceasta data de o maxima. Cred asadar ca acest ciclu va fi primul care va veni sa anunte furtuna.

Ciclul de 7 ani va reusi sa parcurga si el pana atunci aproape jumatate drumul sau. Ajungand la data amintita, la doar 4 luni distanta de la punctul sau de balanta in ceea ce priveste timpul. Avem asadar sanse foarte bune pentru un top final in mai. Asa cum am mai repetat de nenumarate ori in postari mai vechi. Idealul ar fi ca SP 500 sa poata atinge pana atunci un nivel cheie, 1437,23 pe graficul meu din Metatrader 4.

Un nivel care se afla in perimetrul patrulaterului care marcheaza zona de pret pe care credeam eu ca o va atinge aceasta aprecierea bursiera inceputa in 2009. Unul pe care l-ai vazut si tu expus ultima data intr-un film. Pana atunci ar trebui sa asistam la aceiasi batalie pe care am descris-o in cazul actiunii Apple. Dintre cei cu capul in nori, care extrapoleaza totul liniar, si dintre cei care sunt cu picioarele pe pamant, fiind astfel constienti de limite.

Ma bucur totusi ca macar in ceasul al 12-lea cineva s-a hotarat sa puna un articol diferit in presa autohtona. Cel la care facea vali referire untr-un comentariu. Nu este pe un blog, citit doar de cativa, ci intr-o revista pe care o citesc mult mai multi. Este in limba romana! Subiectul este acelasi pe care l-am dezbatut si eu pe aceasta pagina de N ori, dar sper ca el sa aiba mai multi cititori decat a avut aici. Asta pentru ca ceea ce vine ne va afecta pe toti. Mai putin pe cei pregatiti.

Repet asadar ceea ce am mai spus. Cash-ul ar trebui sa devina rege pentru o perioada buna de timp. Asta pentru ca oamenii vor vinde tot ceea ce au acaparat ca sa-si platesca datoriile. Cu toate acestea falimentele ar trebui sa vina in avalansa, inclusiv cele bancare. Cu toti Bernacii pusi unul peste altul.

Cei ce l-au vazut pe Isus bancher central vor mai trebui sa se gandeasca o data, dandu-si seama in cele din urma de neputinta celora pe care i-au adulat. Chiar in cazul Romaniei, tara ”tutulor” cuvantarilor, una in care numele sefului bancii centrale incepe intr-adevar cu IS. 

Asta pentru ca monetizarile fara velocitate nu vor avea nicioadata efectul scontat.

Bani tangibili nu se vor tiparii din cauza exploziei pe care le-ar avea dobanzile, pentru ca, piata si nu bancile centrale este cea care hataraste dobanda pe care vrea sa o perceapa un particular care a decis sa-si imprumuta banii. Un scenariu hiperinflationist, imposibil pana in momentul in care toate creditele vor fi platite sau distruse, tocmai din cauza oscilatiilor de dobanda mentionate mai sus, ar fi ca o consecinta si un scenariu de sinucidere pentru insusi Dumnezei bancilor.

Tinand cont de datoriile pe care acestia au reusit sa le acapareze in decursul anilor. Dobanzile in crestere i-ar ucide imediat pe toti acesti Cristosi, inclusiv pe cei din bancile centrale. Lucrurile pe care le-am spus sunt doar inca o repetitie a celor spuse de foarte multe ori pana acum. Nu pentru ca as avea eu o dragoste aparte pentru repetitii, ci doar pentru faptul ca un lucru repetat de mai multe ori ar putea sa intre mai bine in urechi. Mai ales atunci cand ne aflam la un moment de rascruce a civilizatiei si a formei de viata pe care am cunoscut-o pana acum.

In cazul in care perceptia mea este corecta, cei care o vor lua in considerare vor avea numai de castigat. Chiar daca se vor hatara sa-si ingroape banii, mai multi sau mai putini, in fundul gradinii.

Visatorii se vor arde pentru o viata, cu toate imobiliarele, metalele pretioase, si alte lucruri pe care le-au cumparat. Prostiti de analizele magistrale care puneau fara sa clipeasca carma in mana politicului si al bancilor centrale. Interesant este faptul ca acesti mari analisti nu s-au intrebat niciodata! Cum de am putut ajunge aici? Daca sus mentionatii au intr-adevar volanul in mana asa cum se pretinde.

Cei care explicau lovitura de gratie data dolarului, vor ramane si ei opariti, din moment ce puzderia de imprumuturi facute din aer sunt aproape toate denominate in dolari.

Ineptiile debitate cu privire la valuta americana vor trebui sa fie ingropate. De catre toti cei care nu au inteles o iota din definitia pe care o are o valuta de rezerva. Dupa cate vezi eu am lasat totusi ca acest tren suplimentar de care vorbeam, pus pe sine in aprilie, sa plece fara mine. Asta pentru ca mai cred in venirea trenului adevarat, in mai. Daca am gresit, ma voi sui de data asta intr-o masina. Asta pentru ca sa ajung trenul suplimentar din urma. Efortul nu va fi cu siguranta prea mare, din moment ce calatoria cu acest  tren se arata a fi destul de lunga. 

Previziuni despre lucruri intamplate

Face din nou Nouriel Roubini. Interesant este faptul ca orice spune acest om apare imediat pe coperta magazinelor din toata lumea.

Asta in timp ce alti oameni, care au prevazut lucruri pe care aproape toti le vedeau imposibile, cu mult inaintea susnumitului, nu sunt nici macar bagati in seama. Clinton, Roubini, Blair, etc. sunt platiti gras pentru fiecare cuvant pe ca il rostesc. Toti au reusit sa adune sute de milioane de dolari din cuvantari.

Nu este asadar de mirare ca acestia au vizitat, unii din ei de mai multe ori, tara ”tutulor” cuvantarilor situata pe malul Dambovitei, Romania. Pentru asta s-au gasit de indata si banii care nu sunt.

Asta din moment ce avem si doi englezi in politica romaneasca. Elenuta, blonda, care se simte ca Margaret, crezand pana la urma ”care este”, si, Victoras, la care Iliuta si Daciana ii spun de-o buna vreme, asa cand nu-i aude nimeni, Tony.

Interesant este faptul ca in timp ce acesti oameni foarte influenti cuvanteaza, lumea se darama. In ropotele de aplauze ale acelora care ii asculta si care ii platesc. 

Fluieraturi de tren in departare

Uitandu-ma la grafice am auzit un fluierat de tren. Din departare, adevarat, dar sunetul venea cu siguranta de la o locomotiva. In curand acest tren va sosi in gara, asta pentru ca cei care l-au pierdut data trecuta sa se poata urca in el.

Ca o consecinta am inceput si eu sa-mi fac bagajul, fiind convins ca de data asta nu ma voi da jos de pe scarile vagonului asa cum am facut data trecuta. Colac peste pupaza venirea trenului este anuntata si in megafoane.

Putin prea devreme in opnia mea, dar asta nu m-a impedicat nicidecum sa ciulesc urechile si sa deschid ochii si mai larg. Bagajul imi este gata, si mai am norocul dea a sta doar la o scuipatura de gara. Sefului garii i-am spus ca eu ma asteptam ca acest tren sa vina in luna mai, prin data de 2.

El mi-a zambit spunandu-mi ca este de fapt vorba de un tren suplimentar. Unul pe care caile ferate au decis sa-l puna pe sine in luna aprilie. Acesta ar trebui sa soseasca in gara la 1,3420, trecute fix, in timp ce cel din mai va sosi cu cca. 2-3 minute mai tarziu. Biletele la primul tren vor putea fi cumparate in lei la un pret care va  fi situat intre 3,25-3,27.

Al doilea tren ar putea fi mai ieftin, pretul exact nu a fost inca stabilit. O data ce il voi afla o sa il comunic. Asta in cazul in care cererea pentru un astfel de tren va persista. Pana atunci eu voi striga de trei ori traisca! Pentru cele cinci tari care au decis sa dea o lovitura de gratie dolarului. Si zece sa traiasca pentru ziare.com care a reusit sa copieze stirea.

"Praslii" cei voinici si marul de aur

In care spunea cineva ca vrea sa se bage pana si Banca Centrala Israeliana. De la 1,81$ la 621$, aprecierea actiunii devine o prestatie incontestabila si un fapt implinit pe care nu-l pot nega nici orbii.

Sa indraznim oare sa extrapolam pretul Apple liniar de la aceste nivele? Asa cum fac cei care recomanda cumpararea actiunilor companiei la pretul actual. 

Fiind convinsi ca prestatia "fructului" va putea avea doar o singura directie, catre Sfantul Petru. Eu unul nu am crezut si nu voi crede niciodata in extrapolarile amintite. Ca o consecinta mi s-ar parea o prostie sa afirm ca: daca "marul" a ajuns in perioda pe care o vezi in grafic de la 1,81$ la 621, va ajunge in viitor, de la 621 la 1200, si mai apoi la 3000, la 30 000, si poc in bratele lui Dumnezeu. 

Cei ce vor sa cumpere n-au decat. Banci centrale, tari suverane, pot sa sara din partea mea toate in caruta cu "mere". Eu voi continua sa cred ca de obicei ca: fiecare companie poate sa creasca pana nu va mai creste, pentru ca, pana la urma, exista chiar si in natura o limita pentru orice expasiune. 

Cand o asemenea limita este atinsa, o reactie in directia opusa este inevitabila, indiferent de cine sau ce a reusit sa creasca in directia ingerilor. Graficul afisat este unul de durata foarte lunga, dupa cum se vede unul trimestrial. "Marul" si-a depasit la nivelele actuale toate maximele anterioare. 

Nemaiavand zone vechi de cerere si de oferta soarta ne osandeste din nou la folosirea binelor cunoscute linii trase anapoda. Precum si la niste calcule matematice facute tot asa. Ambele metode incep sa sune un clopotel de alarma in urechile mele, desi multi analisti tehnici vor spune ca Apple a iesit din perimetrul triunghiului in care s-a invartit in tot acest timp, putand sa-si ia in fine zborul spre nori.

Eu voi fi insa mult mai temperat in aprecieri. Fiind convins in momentul de fata ca perforarea facuta de actiune este una falsa. Una de genul celora pe care le-am descris cu destula claritate in cartea mea. Ca o consecinta, in cazul in care analiza mea este corecta "merisorul" ar trebui sa revina destul de curand in triunghi. Daca acest lucru se va intampla, eu il vad deocamdata foarte probabil , actiunea va trebui sa faca o noua perforare al aceluiasi triunghi, dar invers, catre sud. Putand astfel sa-i lase cu gura cascata, dar si cu buzunarele goale, pe cei ce au cumparat "mere" la nivelele actuale de pret. 

Noul director al companiei va fi foarte probabil luat in focuri, si va fi acuzat ca nu este ca Steeve Jobs. Cei care il vor acuza nu au inteles si nu vor intelege niciodata ca raposatul Steeve ar fi avut din pacate aceeiasi soarta daca mai era director si azi. Reusind sa plece dintre noi la timpul potrivit, Steeve Jobs va ramane o legenda. Legenda care a reusit sa ridice Apple spre cele mai inalte culmi. 

Va incepe oare plonjonul actiunii in zilele urmatoare? Foarte putin probabil! "Marul" va mai trebui sa se invarta o perioada la nivelele de preturi care cad in afara triunghiului pe care actiunea a reusit sa-l parasesca. Asta pentru ca la aceste nivele va incepe o batalie. Intre cumparatorii care cred in extrapolarile liniare si cei care cred in limite. O grupa va trebuie sa castige pana la urma aceasta batalie. Eu pariez pe cei constienti de existenta limitelor.