Democratia romaneasca dusa la culmi

Crin Antonescu: Eu nu am fost niciodată prieten foarte apropiat cu Andrei Chiliman. Am fost mai apropiat politic cu Ludovic Orban, dar în mod special cu Andrei Chiliman, nu. Nu cred că există vreo mare dispută între mine şi Andrei Chiliman, eu îmi văd de treaba mea. Domnul Chiliman a făcut nişte declaraţii şi în timpul campaniei, şi acum pe care fiecare poate să le judece în adevărul sau neadevărul lor, în inteligenţa sau prostia lor.

Aţi catalogat aceste declaraţii drept o trădare.

Crin Antonescu: În general, atitudinea pe care a avut-o şi o are Andrei Chiliman este trădare, chiar dacă este un cuvânt delicat de folosit. Dacă tot partidul hotărăşte suspendarea lui Traian Băsescu în vara anului trecut şi dacă tot partidul are o linie politică, votează nişte decizii, iar acum Andrei Chiliman şi în campanie spune exact ca adversarii noştri politici că ăsta a fost desfiinţarea statului de drept în România, că suntem un partid anti-occidental, exact discursul aberant al Monicăi Macovei, Traian Băsescu, Elenei Udrea, eu consider că asta este o trădare.

Multe nu am de comentat. Am si spus ca nu o sa ma chinui degeaba, pentru ca sunt convins de faptul ca votacii vad cu ochi foarte buni asemnea declartii. In mintea lui Antonescu politica depinde de prietenie. In timp ce ideile si convingerile pot fi numai cele ale partidului, adica al conducatorului iubit. Pentru ca, deocamdata, in Romania conducatorul este partidul, caruia eu ii spun clan tocmai din aceasta cauza. Oamenii se schimba partidele si ideologia raman nu poate fi asadar valabil in Valahia.

Pentru ca, aici, o data cu oamenii se schimba si ideologia, precum si profilul partidului, prin vointa de fier a conducatorului iubit inconjurat de lingai profitori. Care traseaza impreuna liniile de conduita ale "tutulor" tovarasilor.

In asemenea conditii pana si un fost presedinte de clan, precum Tariceanu, se poate simtii umilit. Pentru ca umilirea oamenilor, pentru parerile diferite pe care le au, a devenit in Romania un sport national ca si furtul. Sincer sa fiu habar nu am cine e Chiliman, in afara de faptul ca i-am auzit numele, si, pana la urma nici nu ma intereseaza. Stiu insa foarte bine cine sunt eu. Si stiu la fel de bine ca am avut aceiasi parere despre actiunea Ponto-Antonesciana din vara trecuta pe care a avut-o si Tariceanu si Chiliman. 

Hai sa presupunem ca as fi fost si eu un membru al asa numitului partid liberal, si ca mi-as fi expus in public convingerile personale, pentru ca despre asta este vorba. Si nicidecum despre linia partidului, pe care un om, o opinie, nu o va putea schimba niciodata. As fi fost zburat din clan exact asa cum a fost zburata si Adriana Saftoiu. In numele democratiei antonesciene, care ii permite in schimb orice idei maidaneze noului "liberal" Gheorghe, atata timp cat ele coincid exact cu cele ale lui Crin. 

Si dupa cum se vede ele coincid de minune. Observa si definitia pe care marele somnoros o da tradarii! Tradarea=opinie diferita de cea a partidului, adica cea a conducatorului. Schimbarea clanurilor de la o zi la alta, in functie de interese proprii=verticalitatea a unor oameni de nadejde. Pentru ca, altfel nici nu se poate explica acceptul pe care l-au primit hoardele de traseisti in clanul PNL. Te mai mira atunci de ce UDMR a fost la guvernare, sub o forma sau alta, din ziua in care s-a nascut? Doar prin a trece simplu dintr-o barca intr-alta pe o banda rulanta?