Despre monede noi si despre marile rotatii

Ai auzit probabil de bitcoin? Dar de amazon ai auzit? Si cine stie cate monede o sa mai apara, produse toate de psihologia celora pe care ii apuca voma atunci cand aud de banci centrale. Numai ca, toate aceste monede le poti cumpara doar cu cele pe care le cunosti deja, din moment ce nimeni nu plateste salarii in bitcoin, amazon, sau cine mai stie in ce inventie noua. Ba mai mult! Eu prevad in curand si niste legi facute de guverne, care sa interzica aceste ”jucarii”, chiar daca ele nu sunt deocamdata o amenintare pentru banditii care si-au luat singuri dreptul de a tipari.

 

Aparitia noilor monede nu ma surprinde insa de loc, din moment ce am prevazut de foarte mult timp o viitoare lupta intre autoritati si ”pulatie”. Asta pentru ca economia si tot ce o inconjoara este” beton”, facuta in acest fel de catre Bernancii care conform unora nu trebuie subestimati. Cei care i-au presat pe Bernaci sa faca ceea ce au facut au fost desigur politicienii, in primul rand, impreuna cu ”fii lui Cristos”, care fac acum si analize bursiere pentru cei care nu si-au varat inca banii la tombola.

 

Eu cred totusi ca cei din urma trebuie sa fi ramas foarte putini, din moment ce avem dovada unei inundatii fara precedent catre bazinele burselor de valori. Vestea inceperii unei o cresteri economice si bursiere fara precedent, exact acum cand bursele se bat cu maximele absolute, a fost trambitata de toti analistii care stiu ce vorbesc. Si ei par a fi foarte multi la numar, aceiasi oameni care ne avertizeaza si despre marea rotatie.

 

Adica despre faptul ca tone de bani luati din vanzare de bonduri vor fi investiti la bursa. Eu cred ca tocmai aceasta stire a trezit si apetitul ”pulatiei” pentru investitii, asta pentru ca sa poata participa si ea la marele ospat! Unul la care este invitata intotdeauna tarziu, ”intamplator”, desigur. Hai sa incercam sa intelegem si noi ceea ce rotesc altii cu atata dibacie, fara a ne lasa insa ametiti, daca se poate. Ca invarteala sa fie cat mai lesne de inteles pentru toti vom lua ca de obicei un exemplu de clasa a cincea. Sa incepem asadar cu un investitor de bonduri.

 

Care a cumparat sa presupunem, tocmai bonduri in valoare de 1000 de dolari. De la cine? De la un emitator de bonduri, trezoreria, de exemplu, care ii va plati investitorului nostru o dobanda pentru banii imprumutati, deci pentru cei 1000 de dolari. Aceste bonduri, obligatiuni in limba valaha, l-au costat pe investitorul nostru exact 1000 de dolari, din moment ce a platit exact 1 dolar pe o obligatiune, suma inventata de mine pentru acest exemplu.

 

In momentul de fata investitorului nostru au inceput sa i se invarta ochii in cap, vrand sa fuga chiar de acea la bursa ca sa nu scape trenul cristosilor. Sa presupunem ca isi vinde obligatiunile la 2 dolari bucata, deci cu un castig de 100%, obtinand astfel o suma totala de 2000 de dolari. Oare cui a vandut omul nostru obligatiunile, din moment ce nu au expirat inca? Cu siguranta unui alt investitor.

 

Ce s-a intamplat asadar in urma acestei tranzacti? Un om a scos 2000 de dolari din piata obligatiunilor, si altul, noul lor proprietar, a bagat o suma echivalenta in aceiasi piata. Atentie! Acum incep sa te rotesc de o sa-ti sara mucii pe pereti! Omul nostru cu 2000 de dolari in buzunar fuge repede la bursa care este la un pas de explozie. Ce face oare acolo?

 

Cumpara actiuni, desigur. Si din moment ce suntem in rotatie, va cumpara actiuni de toti banii obtinuti din obligatiuni, adica pentru o suma de 2000 de dolari. Tine-te acum de scaun ca sa nu ametesti. Pentru ca trebuie sa afli de la cine va cumpara omul nostru actiunile. Nu de la chioscul de tigari, nu de la abator, ci neaparat de la cineva care are actiunile respective de vanzare, un proprietar, deci un alt investitor. In momentul urmator are loc tranzactia ametitoare. 

 

Omul nostru baga 2000 de dolari la bursa prin intermediul actiunilor pe care le-a cumparat de la investitorul care a dorit sa i le vanda, in timp ce fostul proprietar scoate aceiasi suma, 2000 de dolari din aceiasi bursa, adica banii incasati pe niste actiuni care si-au schimbat de fapt doar prorietarul. Sa vedem acum rezultatul matematic al acestei tranzactii. 2000 de dolari bagati la bursa de catre cumparatorul actiunilor in plina rotare, minus 2000 de dolari scosi de la bursa de catre vanzator fac 4000 de dolari, sau 5000, sau de ce nu 10000, din moment ce ne rotim de ni se invart urechile. Oare cati dintre cei care au sarit in spinarea marii rotatii au facut acest calcul de clasa a cincea? Ca sa inteleaga si ei sursa inundatiei enuntate de marii analisti.