"Oamenii astia au dreptul la viata"

Spune premierul plagiator. In timp ce GBU a facut pana acum exact ce credeam eu ca va face. A urcat mai bine de 100%. De la 41 de centi pana la peste un dolar, vezi graficul afisat. 

Si, este foarte probabil ca scenariul meu sa continue in felul in care l-am expus intr-o postare destul de recenta, dand si mai mult drept la viata oamenilor care au cumparat atunci cand a trebuit. Nu de alta, dar, pe ce spun gunoaiele din Ro nu poti da nici macar doi bani. Niciodata!

Proiectul va fi aprobat pana la urma, continui eu sa cred. Ponta si-a dat seama azi ca "oamenii astia au dreptul sa traiasca." Dupa ce actiunea GBU a fost batucita ca sa urce din nou. Si, dupa ce minerii au intrat in subteran. Sa vedem cum va fi cu oamenii de pe strada? Ei ce drepturi mai au? Imi place expresia: "premierul a promis." De cand are o promisiune de-a lui Ponta vreo relevanta? Sau o promisiune al oricarui cacat sus pus din Romania.

Miscandu-se ca un titirez Victoras crede ca rezolva cel putin pentru moment problemele care s-au ivit din incompetenta si nepasarea crasa a politicului. Eu, zic in schimb ca isi aprinde doar si mai multe paie in cap. Ca si prietenul sau somnoros. Basescu nu mai conteaza prea mult in aceasta ecuatie, din moment ce este cu un picior in groapa. De unde va iesi desigur cu 3 picioare, dar asta dupa ce si-a incheiat mandatul de presedinte. 

Cum i-a vazut Ion Creanga pe romani intr-o poveste ii vad din pacate si eu chiar azi. Pentru ca nimic nu s-a schimbat de atunci. Iata textul plagiat de mine:

Noi nu suntem de pe când poveștile, ci suntem mai dincoace cu vro două-trei zile si cu o lovitura de stat, nota subsemnatului, de pe când se potcovea purecele cu nouăzeci și nouă de ocă de fer la un picior și tot i se părea că-i ușor. Chiar mult mai usor decat o mineriada, doua, concepute magistral de catre tovarasi, spune tot mosu subsemnat.
Cică era odată un om însurat, și omul acela trăia la un loc cu soacră-sa. Nevasta lui, care avea copil de țâță, era cam proastă; dar și soacră-sa nu era tocmai hâtră.
Întru una din zile, omul nostru iese de-acasă după trebi, ca fiecare om. Nevasta lui, după ce-și scăldă copilul, îl înfășă și-i dete țâță, îl puse în albie lângă sobă, căci era iarnă; apoi îl legănă și-l dezmerdă, până ce-l adormi. După ce-l adormi, stătu ea puțin pe gânduri ș-apoi începu a se boci cât îi lua gura: "Aulio! copilașul meu, copilașul meu!"
Mama ei, care torcea după horn, cuprinsă de spaimă, zvârli fusul din mână și furca din brâu cât colo și, sărind fără sine, o întrebă cu spaimă:
— Ce ai, draga mamei, ce-ți este?!
— Mamă, mamă! Copilul meu are să moară!
— Când și cum?
— Iată cum. Vezi drobul cel de sare pe horn?
— Îl văd. Și?
— De s-a sui MÂŢA, are să-l trântească drept în capul copilului și să mi-l omoare!
— Vai de mine și de mine, că bine zici, fata mea; se vede că i s-au sfârșit mititelului zilele!

De fapt, mititeilor! Nu celora oferiti de Vanghelie&comp cu ocazia alegerilor, mana in mana cu o cana de bere. Ci, mititeilor din casele oamenilor! Care nu au sansa sau nu vor sa fie la fel de mafioti ca politicienii si ca cei care ii plagiaza. O situatie mai trista decat cea in care o poveste, precum cea din care am citat, prinde viata in Romania anului 2013, nu-mi pot inchpui! 

Pana cand vei vota mincinosi, hoti, si mafioti, vei trai intr-o tara mafiota. Trebuind astfel sa suporti si consecintele. Daca vrei ca lucrurile sa se schimbe, schimba-te tu mai intai. Schimba-ti mentalitatea! Cand nu ai din ce alege nu cumpara gunoaie, pentru ca votul este un drept nu o obligatie. Arata politicului ca ai pretentii si el va fi nevoit pana la urma sa te serveasca ca atare. Pentru ca votatii traiesc pe spinarea ta si nu invers.  Asa a fost de cand ii lumea.