Scrisoarea lui Dragnea trimisa la BNR nu s-a pierdut, ea exista si a fost facuta public, impreuna cu raspunsul dat de institutie. Care demonstreaza, camuflat, analfabetismul economic de care sufera seful PSD. Deci Dragnea nu este numai smecher, ele este si habarnistul care se baga ca musca in rahat, peste tot, inclusiv in politica externa. Fara sa priceapa ceea ce face.
Tocmai in acest fel creaza unii decidenti probleme mari Romaniei. Nu pentru ca nu se pricep, la ceva, ei ar putea sa-i intrebe pe altii, care se pricep. Ci, pur si simplu, pentru ca sunt convinsi ca se pricep la treburi pe care nu sunt in stare sa le inteleaga.
Apropo de politiciele monetare pe care ar fi trebuit sa le aplice BNR, conform "espertului" Dragnea. Sa vedem cum le-a aplicat ECB? Va rog din nou sa va uitati pe graficul afisat care spune mai mult decat 1000 de cuvinte. Si mult mai mult decat toate declaratiile venite din partea Bancii Centrale Europene.
Cea mai proaspata analiza a fost publicata in data de 3 mai, anul curent, cu urmatoarea concluzie:
“We cannot yet declare ‘mission accomplished’ on the inflation front, but we have made substantial progress
on the path towards a sustained adjustment in inflation.”
Tinta de inflatie a ECB este de 2%, 1,2% este aproximativ jumatatea tintei. Unde este prgresul substantial? De ce vrea fiecare Banca Centrala inflatie, cu orice pret? Exista oare vreun studiu care sa demonstreze ca deflatia da cu pumnii in economie? Exista unul, facut de BIS! Care arata, contrar asteptarilor unora, ca dracul nu este chiar asa de negru cum pare. Dracul deflatiei:
Concerns about deflation – falling prices of goods and services –
are rooted in the view that it is very costly. We test the historical
link between output growth and deflation in a sample covering 140 years
for up to 38 economies. The evidence suggests that this link is weak and
derives largely from the Great Depression. But we find a stronger
link between output growth and asset price deflations, particularly
during postwar property price deflations. We fail to uncover evidence
that high debt has so far raised the cost of goods and services price
deflations, in so-called debt deflations. The most damaging interaction appears to be between property price deflations and private debt. Deflation may actually boost output. Lower prices increase real incomes and wealth. And they may also make export goods more competitive.
Incurajat de rezultatele BIS am aruncat un ochi spre PIB-ul Japonez. Iata ce am gasit! Concluziile imi apartin, bune sau rele, cum or fi.
Cautand mai departe, incurajat acum si de oameni verzui, am mai gasit ceva: Banca Centrala a Japoniei s-a apucat de cumparat actiuni, sub forma de derivate. Daca inteleg eu bine ea s-a trenasformat in speculant bursier ca sa se bata cu deflatia. Din 1990 si pana azi n-a reusit sa o invinga, decat ocazional, prin interventii de marire a lichiditatii monetare, care a fost absorbita de piata, destul de rapid, de fiecare data. Ca si cele 9 miliarde de lei ale lui Isarescu, atunci cand a pornit cruciada dorita de dady, impotriva Robor.
Keynesienii par sa functioneze toti conform unei legi nescrise. Daca ceva nu merge, 10, 20, 30 de ani, dupa N incercari, nu-i nimic. Ei incerca din nou, aceleasi proceduri, sperand ca de data asta vor obtine alte rezultate. Asta a facut si Dragnea keyn..., pardon "smecherianul." A latrat din nou, Isarescu l-a ascultat, ca mai apoi sa ridice dobanda la 2,5%, chiar azi. Ce era sa faca bietul Strugurel, atunci cand piata cere dobanzi mai mari. Sa asculte si el ineptiile debitate de Liviu la A3, asa cum asculta votantii?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu