Victoria "parlamentului" din strada

Ceea ce n-au reusit sa faca multe lichele votate din parlamentul "original", mebrii de vaza sau membrii figuranti ai partidelor din o pozitie, par sa fi reusit sa faca parlamentarii nevotati de nimeni, dar disperati, din starada. Cei care au ajuns la culmea rabdarii, nemaiputand sa tina cont de sloganul scris pe fruntea fiecarui roman: asa-i la noi, n-ai ce-i face.

Inghetati de gerul care s-a napustit asupra Romaniei, cateva mii de oameni au continuat sa strige jos guvernul Boc, jos Basescu, in fiacre zi. "Preacinstitul vice premier", mincinos notoriu, profesor in drept constitutional, plasat in actula pozitie de adevaratul premier, presedintele, va fi sacrificat. Tocmai de catre cel care l-a proptit in scaun.  Asta dupa ce a demonstrat ca habar nu are nici macar de constitutie. Sau, ca pur si simplu nu vrea sa tina cont de ea, doar pentru ca asa a dorit un alt cinstit locuitor din Cotroceni, unul care obisnuia sa-i ciuruiasca pe toti.

Ce s-a intamplat oare in tara mamaligii? Nimic deosebit, in opinia mea. Romania a fost pur si simplu lovita de trendul international al disperarii, un trend care a rezultat din schimbarea perceptiilor umane fata de aceleasi lucruri. Ceea ce a fost perceput ca fiind sanatate curata, se percepe astazi ca fiind o boala murdara, pentru ca in fond, salariile si pensiile nu au scazut in ultimul timp, ba dimpotriva au crescut pe alocuri. Observa paradoxul reactiilor umane! Oamenii nu au putut fi scosi in strada de catre sindicatele corupte pana in maduva oaselor, decat cateva zile, in perioda in care acelasi guvern Boc taia in carne vie.

Acum, dupa ce o parte din taieri au fost restituite oamenii au iesit singuri in strada, un loc din care nu i-a putut muta nici gerul. Sloganele actuale sunt insa cu totul altele, desi pensiile si salariile nu au fost uitate cu totul. Romanul incepe sa se treazeasca, descoperind incet o teorie care a fost valabila de fapt tot timpul. Daca nu esti nebun, nu te poti astepta niciodata la alte rezultate repetand aceleasi proceduri.

Ca o consecinta, nu am mai vazut nici dansul pinguinului la demonstratiile actuale, ci mai degraba un dans fortat al gleznelor inghetate de ger. Iata cum, intr-o tara total lipsita de democratie, dar libera totusi, pentru ca libertatea exprimarii nu a putut fi reprimita asa cum au fost reprimate drepturile democratice, strada acapareaza teren pe zi ce trece.

Exista totusi o problema, in opinia mea: "strada" nu este omogena. Este plina de crapaturi, precum sunt si drumurile facute de regii asfaltului, care nu s-au sinchisit sa fure pana si din materialele folosite.

Dupa ce au furat si statul prin preturile exorbitante pe care le-au incasat pentru lucrari facute in bascalie. "Strada" are asadar o problema gigantica: este facuta din bucatele. Ea are acum mai multa nevoie decat oricand de cineva, un grup de oameni cu scaun la cap care s-o cimenteze. In conditiile actuale exista sanse bune ca acesti oameni sa apara de undeva. Dar, nicidecum din sanul unei opizitii la fel de corupte ca si guvernatii actuali. Exista totusi exceptiile de care am mai vorbit, de tipul Monica Macovei, Adriana Saftoiu, Mariana Capmpeanu si probabil si altii.

Ultimii mentionati avand si ei niste probleme greu de sters cu buretele. Apartenetele politice pe care le-au avut pana acuma. Romania are asadar o noua sansa, asta daca strada va putea scoate la iveala oameni total nepatati si noi. Intr-o era trista insa, din pacate, una in care un eventual razboi mondial bate la usa. Un razboi al carui propabilitate a fost scos in evidenta de multe ori de catre subsemnat, prin intermediul articolelor publicate, atat pe blogul meu cat si pe Renne.  Miscarile din tara noastra au demonstrat totusi un lucru.

Fiecare problema politica are o rezolvare. Si ca ea va fi rezolvata pana la urma, intotdeauna, conform vointei populare. Din pacate, pana acum, vointa populara a fost tinerea licheleor pe cele mai inalte scaune. Ale acelorasi lichele care s-au infrupatat din Romania si pe vreamea cizmarului. Paradoxal, atunci, mult mai temperat decat acum. Pentru ca justitia socialista era subordonata geniului Carpatilor, si, tot paradoxal, era mult mai putin corupta decat azi. Am ajuns, cred eu, la ceea ce am spus de atatea ori in articolele pe care le-am publicat: Pana nu schimbi sistemul poti vota pe cine vrei, tot fara rezultate vei ramane. Asta pentru ca pe nisip miscator nu se poate construi niciodata nimic, indiferent de materialele pe care le-ai folosi.