Psihologia pietei

De unde as putea pleca atunci cand voi incerca sa vorbesc despre un asemenea subiect, daca nu de la psihologia mea prorie, de bou. Prin intermediul careia n-am reusit sa intelg nici politica romanesca, dar nici piata de capital, guvernata in totalitatea ei de Qernanke. Neavand usa deschisa spre alte perceptii ,decat ale mele, va pot spune urmatoarele! Eu, daca mi-as fi bagat toti banii pe care i-am avut intr-un proiect, sa zicem in constructia unei case, si as mai fi plusat investitia cu 30-100% imprumuturi, as incepe sa devin usor nervos. Mai ales in cazul in care dupa fiecare incercare de ridicare al unui perete, la casa din exemplu, el s-ar darama. Daca as mai afla si faptul ca cel care m-a incurajat economic si profesional in ducerea la bun sfarsit al priectului, nu mai poate sa-mi ofere altceva decat imprumuturi suplimentare, fara nici o idee tehnica salvatoare, m-as caca pe mine.

Oare nu asta simt acum si qe-erii lui Qernanke? Oare nu incep si ei sa-si dea seama ca mirosul venit de la bursa seamana mai mult cu un miros de cacat decat a apa de colonie. Monetizarea barbosului a inceput imediat dupa ce a fost anuntata, si ar fi trebuit sa duca, conform sintagmei nu te pune in fata FED, bursele direct in cer. Iata totusi ca acest lucru nu s-a intamplat inca. Si poate chiar din aceasta cauza unii incep sa-si puna si niste intrebari. De genul: daca totusi bursele nu vor urca in cer si eu mi-am pus tot ce am avut in ele? Daca am cumparat noi astia qe-eistii tot ce a fost de cumparat si de acum incolo nu vor mai prea fi alti nebuni cumparatori, ce vom face? Din moment ce bursa nu a mai putut sa urce de cateva zile. Ce ne vom face, tot noi, cei care am fost stimulati pana la orgasme in gat, acum cand barbosul si-a bagat in curul nostru si ultimul sau vibrator? Eu unul mi-as fi pus cel putin aceste intrebari daca as fi investit la bursa pana in dinti. Intrebari pline de neliniste, asemanatoare cu cea pe care am descris-o in exemplul cu casa. Stiu ca sunt un bou si ca pricep destul greu atat psihologia politica cat si cea economica, fiind surprins de fiecare data atunci cand lucrurile pe care le-am spus se adeveresc. In acest caz nu m-ar surprinde insa deloc sa aflu, ca, au mai existat si alti boi, chiar in SUA, cu aceeiasi perceptie ca a mea. 

De ce? Pentru ca la un moment dat, orice om, chiar foarte destept, si nu bou ca mine, care vede ca nu a putut urni o stanca, dupa o suta de incercari, incepe sa-si puna niste intrebari. Ba eu cred ca poate intra chiar si in panica, in cazul in care s-a mai si pus intr-o pozitie din care stanca ar putea sa-i cada in cap. O pozitie pe care pana acum nici nu a bagat-o in seama. Cred asadar, ca, tocmai o astfel de situatie tine bursele pe loc in momentul de fata. Stanca care trebuie mutata nu se misca si este deasupra capului. Un pas gresit si poate sa cada, in timp ce un barbos "bine intentionat" da din maini si din picioare, calare pe craca unui copac pe al carui tulpina scrie macara. Tu cum te-ai simti oare intr-o asemenea situatie? Eu unul as face pe mine. Si poate as incepe sa vand cate ceva din toate bunatatile acumulate. Adevarul ar putea fi totusi ca toti nu sunt boi ca mine si nu halucineaza. Vazandu-l pe Qernanke agatat intr-un copac. Poate cei mai multi continua sa-l vada si in momentul de fata in scaunul unei macarale. Vom afla in curand raspunsul la aceasta dilema. Personal, nu am putut descrie altceva decat probabila perceptie a aceloara care halucineaza ca mine. Sunt foarte curios sa aflu pana la urma si numarul lor. Ma refer aici doar la aproximatii: majoritatea? Sau minoritatea? Noroc ca la burse numaratoarea nu o face USL.

Ps. Nu as vrea sa te las fara o opinie contrara celei pe care o am eu, cu argumentele de rigoare. O gasesti aici. Coform analistilor din acest articol am intrat din nou intr-o apreciere seculara. Cu SP 500 in curand la nivelul de 2000. Stiam ca sunt un bou, dar habar nu am avut pana azi cat de mare.