Au crescut dobanzile care trebuiau sa scada

Intr-o economie fierbinte, imbibata in racoare. In 2 septembrie 2012 scriam printre altele:  

Vezi graficul care reprezinta dobanda bondurilor de 10 ani. In opinia mea aceasta dobanda pare sa vrea sa se apropie de un fund de ciclu. Cum va reusi Bernanke sa se puna in fata dobanzilor pe care piata va dori sa le impinga spre nord? Cam cum va reusi si asa numitul partid liberal, in frunte cu securistii buni si drepti, in opinia mea deosebit de limitati mental, toti, sa-l suspende inca o data pe T. Basescu.

Realitatea este asadar o eroare, dovedind pe viu cele spuse de mine. Izvorate toate dintr-o minte scaldata in erori. Mintea mea, desigur. Nicidecum al acelora care nu au nimerit niciodata vreo prognoza economica. Sau, ale acelora care stau in fotolii de conducere. De unde au comentat si aventurile unui neamt dat de stanci de o furtunica. Un neamt basist, pentru ca Angela este basista, si neamtul este neamt, ca si Angelica, nemtoaica. Ai inteles? Eu nu! Deci un neamt basist care si-a pierdut mintile. Din moment ce a luat decizia sa viziteze comuna primitiva al anului 2013. A sosit si a vazut-o, riscand sa-si piarda chiar viata. In timp ce a putut asculta cu bagare de seama si niste racnete sosite direct din gurile oamenilor pusi pe cele mai inalte scaune. Facute toate din piatra epocii in care traiesc. 

Sefii portului "Costantza"! Care au explicat imediat ca neamtul fost fost de vina pentru ca l-a lovit furtuna. El a condus vasul, nu noi! Noi fiind gibonii plasati pe posturi de conducere de catre aparatul de partid si de stat. Pana si tovarasul Fasole, primarul baron al orasului portuar a sarit ca ars. Povestind ca nicaieri in lume nu s-a mai intamplat asa ceva. Ca sa-l credem ne-a informat despre croazierele pe care le-a avut el cu iahtul socialdemocratiei prin toata lumea. Unde SOS nu se mai traduce in alte limbi ca in Romania.

Pana si in Egipt, unde oamenii mai calca pe reguli, SOS-ul nu a fost calcat niciodata in picioare. Spunea un Fasole aparent scandalizat. Mai ales dupa ce Ponta n-a reusit sa linga cur nemtesc asa cum ar fi vrut.  Dar, ce poti sa faci? Intr-o lume in care cei ce mai nimeresc realitatea sunt declarati nebuni. In timp ce gibonii care conduc si cei care fac prognozele economice sunt ridicati in slavi. Pana in momentul in care primatele care ii voteaza isi vor rupe gatul. In acel moment va veni si timpul nebunilor, pentru o perioada. Si perioada aceea se apropie cu pasi decisivi in opinia mea. Din moment ce realitatea le da acelorasi primate tot mai des peste degete.

Am auzit de la exemplarele zoologice faptul ca FED comanda dobanzile. Eu nebunul nu i-am crezut. Si spuneam incepand cu 2010 ca FED va da la un moment dat cu piciorul intr-o minge de fier. Nu numai FED! Ci orice banca centrala, inclusiv cea japoneza, ale carei calcule au iesit exact invers. Din moment ce doi "titani" din tara soarelui apune au incercat sa se pise importiva vantului. Rezultatul neputand fi altul decat cel explicat de Einstein. S-au pisat pe ei. Pentru ca si dobanzile japoneze au inceput sa salte exact ca cele din SUA. Tocmai dupa o interventie magnifica care a fost menita sa le tina la pamant. De ce? Pentru ca poti duce cu forta un magar la malul lacului, il tragi cu tractorul in cel mai rau caz. Dar, este absolut imposibil sa-l faci sa bea, in cazul in care nu-i este sete. 

Asa si cu bondurile si dobanzile lor. Abe si Kuroda au vrut inflatie, ca si Bernanke. Cu dobanzi la nivelul zero, cu burse in cer, si cu valute facute praf. Iata insa ca piata a dorit altceva. Pentru ca nu i-a fost sete. A dorit exact ceea ce vezi actualizat pe graficul expus. Acelasi pe care l-am pus pe site pentru Vali.

Fiind satul de linii trase anapoda, pe acest grafic am tras doar o sageata. Verde, anapoda si ea, ca o dovada a gandirii eronate care a conceput-o. Si, iata cum, realitatea a confirmat deocamdata o parte din nebuniile pe care le-am pictat. Restul asteptandu-si randul rabdatoare. De ce? Pentru ca mintea mea dereglata imi spunea  ceea ce am repetat la infinit pe aceasta pagina. Bancile centrale par a fi la volan pana in momentul in care au increderea investitorilor. In clipa in care aceasta ingredere devine zburlita, cetatea facuta din carton in care locuiesc gibonii se clatina. De ce? Pentru ca daca nu esti roman incepi sa-ti pui niste intrebari. Mai ales atunci cand vezi dobanzile in urcare. Nu chitinel, ci chiar foarte repede. Intr-o asemenea situatie nu poti sa eviti intrebari legate de viitorul lor. Care se leaga direct si de viitorul tau. 

O intrebare pertinenta ar fi urmatoarea. Este FED intr-adevar la volan? Din moment ce masina incepe sa dea in santuri. Se pare ca nu prea este. Nici FED si nici o alta banca centrala. Din moment ce calculele pe care le-au facut incep sa iasa tocmai invers. Si atunci, apare inca o intrebare. La fel de pertinenta ca prima. Daca FED nu este la volan, am putea oare sa ne izbim cu masina de un stalp? Raspunsul exact nu-l stie nimeni, dar cei vigilenti nu mai vor sa astepte ca sa vada rezultatul. Fapt pentru care au inceput sa vanda tot mai multe bonduri pe care bancile centrale le cumpara. Sunt totusi atat de multe, incat pretul lor a inceput sa scada in pofida puhoiului de bani produsi pentru cumpararea lor.

Ca o consecinta dobanzile au inceput sa creasca. Din moment ce oferta bondarilor vigilenti depaseste in aceste momente cererea pe care o pot prezenta bancile centrale. De ce a crescut oferta asa deodata? Pentru ca perceptia umana se schimba tot asa. Si, pentru ca, in acest caz, cei care vedeau inflatie si hiperinflatie incep sa aiba dubii. Ba mai mult! Eu cred ca incep sa vada si ei deflatie. Un mediu in care banii devin tot mai scumpi, si, in care, dobanzile nu pot face altceva decat sa subscrie la aceasta scumpire, prin a se scumpi si ele. 

Exact asa cum am presupus eu ca vor face. Vorbind despre acest scenariu nu o data pe acest blog, de cativa ani incoace. Siguranta a devenit asa deodata nesiguranta. Pentru ca este normal sa-ti pui intrebari in legatura cu ceva al carui pret a crescut rapid. Oare cat vor mai creste dobanzile? O intrebare care poate sa te faca sa tremuri. Mai ales atunci cand ai un portofoliu plin de bonduri, cumaparate pentru mai multe trilioane, si la preturi mult mai mari decat cele de azi. Intr-o era in care preturile obligatiunilor continua sa scada mai rapid decat ti-ai putut inchipui vreodata, impingand astfel dobanzile la fel de rapid spre nord. Un scenariu care prvesteste moartea portofolilor de trilioane de dolari. Tu ai astepta in aceste conditii sfarsitul? Daca nu esti gibon sunt sigur ca nu l-ai astepta. Mai ales daca ar fi vorba de buzunarul tau propriu. Pe gibonii alesi ii inteleg daca astepta. Pentru ca ei lucreaza intotdeauna cu buzunarul statului. Deci tot cu buzunarul tau si al gibonilor "vitaci".