Citeste ce spunea Carla Fried in revista Daily Money in legatura cu QE 2. De ce ? Pentru ca asta a spus si barbosul atunci cand a explicat "stiintific" efectele masurilor luate. Carla Fried vroia doar sa le explice cititorilor cat de bine le va merge in urma QE2 si cum vor scadea dobanzile pana si la imprumuturi luate pe 30 de ani, din moment ce FED se va baga la cumparat de bonduri. Iti reamintesc inca odata relatia inversa dintre pretul bondurilor si a dobanzilor acestora. Atunci cand pretul bondurilor creste, era de asteptat sa creasca, din moment ce un cumparator ca FED a intrat in piata, dobanzile scad. Minunat nu-i asa? Pentru ca oamenii cu barba stiu intotdeauna ce vorbesc. Hai sa vedem acum ce s-a intamplat!
Raspunsul il primesti de la graficul alaturat si inregistrat in perspectiva zilnica al bondului de 10 de ani, un interval mai scurt decat cel de 30 de ani, dar foarte important. Pentru ca in acest interval de mijloc s-a bagat de fapt FED sa cumpere, sperand sa influenteze indirect si pretul bondurilor de 30 de ani. Am marcat cu un chenar galben miscarea de pret al bondului de 10 ani, facuta chiar inainte de data de incepere a QE2, deci, inainte ca FED sa se apuce de cumparat.
Pretul din chenar semnaleaza deja o tendinta de depreciere si ca atare si o schimbare de trend. Fed intra la cumparat incepand cu 3 noiembrie, sageata rosie. Cumpara de rupe dar piata vinde si mai vartos facand astfel praf si pulbere barba lui Bernanke. Ce a realizat asadar FED in piata bondurilor pe care vroia sa le aprecieze pentru ca dobanda lor sa se sa se deprecieze? Un rahatel pictat cu fire de barba.
Numai pentru a ilustra mai bine ceea ce spuneam voi expune aici si graficul dobanzilor. Tocmai pe cele ale bondului 10 ani. Observi desigur relatia perfect inversa de care vorbeam, dintre bonduri si dobanzile lor, un lucru foarte firesc pentru cei care inteleg felul in care functioneaza. Ca o consecinta dobanda pe care don Bernanke o vroia in coborare a urcat, facand conturul rahatului picatat cu barba si mai concludent.
Ca analiza sa fie serioasa pana la capat ne vom uita desigur si la evolutia pe care a avut-o in perioada Qe2 dobanda bondurilor de 30 de ani. Acea dobanda pe care Isabernachescu vroia sa o influenteze indirect. Aceeiasi dobanda care a reusit s-o bage in calduri si pe sarmana jurnalista de la Daily Money, la data de incepere a Qe2. In acest caz nu am mai expus evolutia bondului in sine pentru ca este exact inversa. Dobanda este factorul care merita admirat. Ce a realizat asadar al nostru barbos simpatic si in acest segment?
Acelasi rahatel picatat cu barba ca inainte. Observa totusi un lucru foarte interesant si important. L-am subliniat de foarte multe ori pe aceasta pagina. In februarie cand bursa incepe sa cada, cad si dobanzile bondului de 30 de ani. Si, asta cu toate ca monetizarea FED a fost si este si la ora actuala aceiasi, adica in toi. Daca vei putea sa lasi gandirea tipic romaneasca la o parte si nu vei mai tine mortis de o idee pe care ti-ai bagat-o in cap, concluzia pe care ai trage-o ar fi care? Cea pe care am repetat-o de mi de ori!
FED nu poate influenta piata. Vezi aici negru pe alb ceea ce am incercat sa subliniez de atatea ori. Bondurile si dobanzile lor variaza ciclic independent de ceea ce face FED. Dobanzile au crescut asadar cu toate ca FED a incercat sa le surpime prin cumparari de bonduri si, dupa o cadere care a venit tot in timpul aceluiasi QE2, ele cresc acum din nou, in timp ce FED face de fapt acelasi lucru ca si pana acum, cumpara bonduri.
Mai am aici niste caramele si pentru hiperinflationisti. Un grafic cu evolutia pretului la consumator al marfurilor. Cine are ochi sa vada si desigur si creer sa inteleaga vede si intelege ceea ce scrie in grafic si nicidecum ceea ce isi inchpuie. Eu nu am facut niciodata referiri la ceea ce spun altii ci am incercat sa interpretez ceea ce vad.
Ceea ce vad este ca anul 2009 a fost fara doar sau poate un an deflationist cu o medie anuala de scadere a preturilor, egala cu -0, 34% (rosu). 2010, sub influenta acelorasi monetizari acum echivalente cu 3 trilioane de dolari, a produs inflatia anuala pe care o vezi, de 1,64%. De ce? Pentru ca 3 trilioane nu reprezinta nici 5% din totalul datoriilor pe care le are doar SUA, ca sa nu mai vorbim de restul lumii. In aceste cifre nu sunt incluse gunoaiele bancare a caror valoare exacta nu le stie nimeni in afara celor implicati.
Ceea ce vad este ca anul 2009 a fost fara doar sau poate un an deflationist cu o medie anuala de scadere a preturilor, egala cu -0, 34% (rosu). 2010, sub influenta acelorasi monetizari acum echivalente cu 3 trilioane de dolari, a produs inflatia anuala pe care o vezi, de 1,64%. De ce? Pentru ca 3 trilioane nu reprezinta nici 5% din totalul datoriilor pe care le are doar SUA, ca sa nu mai vorbim de restul lumii. In aceste cifre nu sunt incluse gunoaiele bancare a caror valoare exacta nu le stie nimeni in afara celor implicati.
Monetizarile Fed au inceput in 2008 (verde). Bursa incepe sa cada le la sfarsitul lui 2007 (tot verde). Observa evolutia preturilor pana in ziua de azi. Si, nu uita! Aceasta evolutie a avut loc in pofida tuturor monetizarilor pe care le cunoastem. Eu unul nu am mai auzit de hiperinflatie rezultata din monetizari electronice. Inflatie da, dar, doar intr-un mediu de crestere economica. Absolut necesara pentru ca factorul de multiplicare a creditelor sa poata functiona. Nu stiu daca ai observat ca bancile din Romania au iesit din nou la vanatoare. Un semnal ucigator in opinia mea! Asta chiar daca nu vor reusi sa dea nici macar un credit. Semnalul mi-l da noua mentalitate euforica a bancherilor, care, nu apare de data asta intr-o perioada in care economia "duduie", ci intr-o faza in care nici Bocul nostru vesnic optimist nu mai stie ce se intampla.
Sunt absolut constient ca ceea ce va spun eu pe acest site se bate cap in cap cu cele mai multe conceptii existente. Sper si cred insa ca tocamai acest lucru a facut si va face din pagina mea o pagina aparte.
Inchei prin a-ti prezenta un ultim grafic cel al indicelui DJI. Am expus pe el monetizari, anunturi de QE, inceperi de QE. Concluziile te las sa le tragi singur. O concluzie strict personala pe care as dori s-o dedic celora care sunt cat de cat interesati de viitorul economic al tarii in care traiesc ar fi urmatoarea: Mascaricii keyenesieni incearca sa creeze ca de obicei un miraj de bunastare prin monetizari electronice.
Acest lucru nu se poate face altfel decat printr-un alt miraj. Cel al ridicarii artificiale ale asa numitor preturi flexibile, cele ale produselor de baza. Acest miraj creat de mintea bolnava al acestor indivizi, ar trebui sa induca o senzatie de revenire a bunastarii si a inflatiei reale in mintea oamenilor. Acestia din urma ar trebui ca atare sa inceapa sa consume din nou, prin noi credite bancare desigur, nicidecum prin intermediul banilor economisiti si rezultati din munca. In acest fel isi inchipuie acesti clovni noua renastere economica pe care o trambiteaza cu multa dexteritate. Mintile creatoare de miraje ale mascaricilor bolnavi au uitat insa un lucru vital. Lumea este deja innecata in credite!
Acest lucru nu se poate face altfel decat printr-un alt miraj. Cel al ridicarii artificiale ale asa numitor preturi flexibile, cele ale produselor de baza. Acest miraj creat de mintea bolnava al acestor indivizi, ar trebui sa induca o senzatie de revenire a bunastarii si a inflatiei reale in mintea oamenilor. Acestia din urma ar trebui ca atare sa inceapa sa consume din nou, prin noi credite bancare desigur, nicidecum prin intermediul banilor economisiti si rezultati din munca. In acest fel isi inchipuie acesti clovni noua renastere economica pe care o trambiteaza cu multa dexteritate. Mintile creatoare de miraje ale mascaricilor bolnavi au uitat insa un lucru vital. Lumea este deja innecata in credite!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu