Conturile de la brokeri

Am avut o intrebare, pusa de un cititor, in legatura cu siguranta conturilor pe care unii dintre noi le au la diferiti brokeri. I-am raspuns ca totul depinde de banca colaboratoare a brokerului. Iata un articol care dezvaluie felul in care aceste conturi pot fi tratate sub ochii voit inchisi ale autoritatilor, si cu buna stiinta ale acestora. Suntem in era in care jafurile mari nu se mai pedepsesc. Inchisorile au ramas doar pentru gainari. Marii jefuitori par sa gaseasca intotdeauna gauri in legile pe care politicienii pretind sa le fi facut pentru intarirea democratiei.

Asa s-a intamplat si cu falimentul MF Global. Citeste articolul si vei vedea ca ideea este aceeiasi pe care am propagat-o si eu pe acest blog. Banii depusi in banci sau la brokeri nu sunt in siguranta. Pentru ca exista regulatori care te reguleaza intotdeauna pe tine, in cazul aparitiei unor probleme. Ratingurile institutiilor sunt la fel de nesigure, desi agentiile consacrate si-au imbunatatit prestatiile dupa criticile dure pe care le-au primit cu ocazia crash-ului din 2008. Nu uita ca aceleasi angentii de rating, platite de cei ce au emis murdarii, au pus pe ele cotatii de AAA fara sa clipeasca!

Aceleasi murdarii au reusit sa bage mai pe urma la apa intregul sistem financiar. Pentru cei care ar avea eventual probleme cu engleza voi incerca sa scot in evidenta doar un mic pasaj, cel mai important in opinia mea din articolul citat: 

”This was seriously wrong—and this is the source of the scandal: Rather than being treated as a bankruptcy of a commodities brokerage firm under subchapter IV of the Chapter 7 bankruptcy law, MF Global was treated as an equities firm (subchapter III) for the purposes of its bankruptcy.

Why does this difference of a single subchapter matter? Because in a brokerage firm bankruptcy, the customers get their money first—because after all, it’s theirs—while in an equities firm bankruptcy, the customers are at the end of the line.”

Pe valaha: Firma  a fost bagata in faliment conform unui capitol al firmelor de dividende. Daca era considerata firma de brokeraj pentru comoditati, ceea ce era de fapt, depunatorii ar fi trebuit sa fie prioritizati la impartirea banilor. In cazul de fata a fost bagata la un capitol unde JP Morgant a fost prioritate nr.1. Nu stiu daca ai prins firul logicii? Tu iti depui banii la o firma de brokeri care la randul ei ii depune la o banca.

Care, intr-un caz ca acesta, n-are nici un drept asupra lor, pentru ca banca respectiva are doar un rol de seif.  Nu ai asadar nici un fel de contract cu ea ci doar cu brokerul. Brokerul intra la apa si este bagat in faliment, in timp ce justitia, conform legilor de faliment enuntate, ofera banii tai bancii.

Unei institutii cu care tu de fapt nu ai absolut nimic de-a face pentru ca nu ai avut cu ea nici un fel de contract. Curat democratic tovarasi! Si curat legal!

Asa spun legile democratiei sclavagiste, concepute de catre politicenii care au fost votati pentru ca promiteau raiul pe pamant. Apropo promisiuni! Vezi ce a facut noul guvern din Spania! Cel care a promis ca nu va creste nici o taxa. Mai merita oare sa mergi la vot? Ma refer desigur la tarile in care misuna politicienii vanduti si nu la tarile de tipul Islandei, unde democratiile reale mai exista din fericire. Observa! Articolul legat de link relateaza un caz absolut real din SUA.

Dupa ce l-ai citit, mai crezi cumva in fondul de garantie al depozitelor despre care se latra cu atata ardoare in Romania? In cea mai corupta tara dintre toate. Intelegi acum de ce un ”bank run” global devine pe zi ce trece din ce in ce mai iminent? Apropo! Ai ghicit cumva cine a fost marele director al MF Global in momentul falimentului? Daca nu, iti spun eu: John Corzine, fost guvernator, fost senator, fost grangur Goldman, actualmente mare hot jefuitor, dinozaur prea mare ca sa incapa dupa gratii. Democratia sclavagista ”too big to fail” este extinsa asadar in momentul de fata cu ajutorul unui nou paragraf: ”too big to catch”. Urmatorul paragraf al noi democratii ar trebui sa fie ”too small to exist”. Facand referire desigur la cei multi si ”prosti” . Exista insa un singur risc. Fara ”prosti” desteptii vor trebui sa se manance intre ei.

PS. Fa click in articol pe un link care duce spre un interviu cu Gerald Celente. Vezi ce a patit el in postura de client. Vei intelege cititnd de unde provin si tehnocratii europeni care iti vor” binele”. De la Goldman, desigur. De unde altundeva? Ruina la care vei fi suspus este regizata in momentul de fata cu o meticulozitate ingenioasa de catre banditii din banci. Ale caror activitati legate de jaf au fost legalizate de insasi politicienii care au fost votati cu alai de catre populatii. Celente mai subliniaza si faptul ca Obama nu este socialist ci fascist. Eu imi mentin insa parerea avuta.

Oranduirile de azi, cu putinele exceptii care mai exista, ma refer in primul rand la tarile nordice, sunt fara doar sau poate fascisto-sclavagiste. Fasciste prin amestecul statului si al bancilor in piata numita, fals, libera. Sclavagiste prin exploatarea la sange a celor multi, nu in ultimul rand prin intermediul mult trambitatei globalizari. Scepticii vor spune ca sclavul se putea vinde si chiar omora. Daca isi deschid ochii vor constata insa ca foarte multi, o majoritate s-au vandut singuri, sau au fost vanduti de catre politicieni bancilor. Proprietarul de sclavi avea intr-adevar dreptul sa-si bata si sa-si ucida supusul. De ultimul drept se folosea insa destul de rar, pentru ca nu vroia sa-si piarda forta de munca. Nici o diferenta fata de azi, asadar. Politistii din democratiile fascisto- sclavagiste de azi ii bat mar pe cei care se opun, tot fara ca sa-i omoare, din motivele mentionate mai sus. Sclavii de azi sunt lasati sa moara singuri! Inecati de mizeria in care au fost adusi si bantuiti de boli.