"Specialisti" ametiti

Analizeaza rubricile de mai jos aparute in Wall Street Journal in data de 18 noiembrie anul curent, respectiv azi, 22 noembrie tot 2010. Iata un exemplu magistral de idiotenie, daca e sa folosim un termen de pe vreamea pantofarului.

U.S. stocks rally on Ireland-rescue hopes, 18 noiembrie 2010

Azi, aceeiasi sursa are rubrica urmatoare: U.S. stocks drop as Ireland seeks aid

Cum poate unul si acelasi eveniment sa rezulte in reactii complet diferite si diametral opuse ale pietei? Raspuns: nicicum pentru ca piata face doar ceea ce trebuie sa faca, absolut independent de stiri. Jurnalistii lui peste incerca totusi sa lege comportamentul pietei de stiri, pentru ca ei trebuie sa comenteze intotdeauna orice eveniment, asta au invatat la scoala. Ceea ce nu au invatat la scoala pare sa fie maxima mea de pe pagina "Intelege ceea ce faci"! In cazul jurnalistilor maxima expusa ar putea fi extinsa putin: Intelege ceea ce faci, pentru ca altfel ai putea sa pari idiot.

Pentru cei care au mai avut sau au dubii iata zvacnirea de depreciere dolar leu de care vorbeam ieri, sageata rosie, urmata de revenirea puternica sageata verde. In caz ca mai exista persoane care nu cred nici ceea ce vad inchipundu-si ca Isarescu sau stirile pot influenta piata, ei vor trebui sa se mai gandeasca odata.

"Salvarea" ucigasa

Data de reactie secundara pe care am descris-o precum si nivelele de cerere atinse la acea data a avut pana acum efectele pe care le-am asteptat. Ce urmeaza? Urmeaza desigur, propabil chiar maine, anuntul "salvarii" Irlandei. Iti mai amintesti? Stirile nu influenteaza pietele doar in cel mai bun caz pentru moment, fara ca ele sa fie capabile sa schimbe perceptia de baza a investitorilor.Ca o consecinta stirea ar putea contribui la continuarea aprecierii a tot ce a revenit in decursul ultimelor zile, inclusiv indicele Sp 500.

Acest indice, unul de care ma ocup in permanenta pentru determinarea trendurilor bursiere, ar putea fi dus de baietii jucatori pana la nivelele de 1214-1218. De la acest nivel indicele ar trebui sa cada chiar daca FMI, Banca Mondiala, si BCE ar decide sa nationalizeze toata Irlanda. Euforia actuala ar putea totusi extinde teoretic aprecierile si mai mult, acest scenariu fiind in momentul de fata unul mai putin probabil. Astepta-te asadar la zvacniri pe toate fronturile, inclusiv leu-dolar, euro-leu trebuind sa bata pasul pe loc asa cum ma asteptam ca va face si asa cum a facut de fapt si pana acum. Graficul expus este ca de obicei acelasi ca in postarea precedenta dar actualizat.

Mortul din sicriu ingropat cu masca de oxigen

Irlanda este o tara moarta prin intermediul sistemului sau bancar. Cu toate acestea exista "binevoitori" care vor s-o vada pusa in sicriu cu masca de oxigen. Ba mai mult, scena devine si mai nostima daca vei pune langa mort si flaconul de O2.

Sicriul Irlandei este totusi mic raportat la cel al Spaniei, prima avand  o populatie de doar cca. 4, 5 milioane de locuitori. Nu pot sa evit sa ma gandesc la marimea cosciugului, a flaconului si a masti de oxigen pe care va trebui s-o aiba Spania? Oricum, piata a chicotit numai la auzul "salvarii", trimitand, exact incepand cu data secundara de reactie de care vorbeam intr-o postare precedenta, pretul a tot ceea s-a depreciat in cateva zile, din nou spre ceruri.

Pentru  mine acest lucru nu a fost o surpriza din moment ce l-am prezis cu exactitate doar cu cateva zile in urma. Inca odata! Nu sunt mama Omida, ci pur si simplu doar un biet cetatean care incearca sa-si foloseasca creierul. Medic fiind  reactionez si interceptez desigur cu promtitudine schimbarile bruste ale psihologiei umane, schimbari accesibile ochilor tutror celora care vor sa vada. Cine este de vina de tot ceea ce se intampla? Omul desigur!

Am descris acest lucru foarte clar in articolul "Dezmembrarea societatilor. Perceptiile umane se schimba de la un moment la altul, perceptiile gresite trebuind sa aiba consecintele nefaste pe care le vedem.

Ca sa scot si mai clar in evidenta rolul perceptiei voi incerca sa dezbat nitel niste comentarii care au aparut in legatura cu articolul de ieri. Cele mai demne de analizat sunt comentariul lui Cristi Dogaru si al lui mike. Cristi este pe drept cuvant in razboi cu bancile, mike razboindu-se poate mai mult cu publicul care s-a avantat in imprumuturi. Cristi spunea:

"vina apartine mai mult de 80% bancilor, si restul debitorilor...ca altfel, e ca si cum ai spune "da, a violat-o salbatic, i-a spart si 3 dinti din fata, dar uita-te la ea, are fusta cu o palma deasupra genuchiului si doi nasturi descheiati la bluza...si ea la provocat"

Opinia mea in aceasta privinta este pe undeva la mijloc si voi incerca s-o explic numaidecat. Ca sa ma fac inteles voi incepe cu o intrebare: Cine si ce este de fapt o banca? Este de obicei o cladire mai mare sau mai mica in care lucreaza oameni! Sa vedem acum cine este cel ce ia credite? Pai tot omul!

Care este atunci diferenta de provenienta si de constitutie dintre un creditor si un debitor? Pai nici una, ambii sunt oameni! Hai sa vedem acum ce face creditorul? Isi urmareste desigur doar proriile interese, care, la un moment dat, vor devinii insa si interesele celorlati, deci indirect ale institutiei. Fara un profit institutia la care lucreaza creditorul va putea dispare de pe suprafata pamantului lasandu-l in acelasi timp pe cel din urma fara slujba. Fara om banca a fost si va ramane asadar doar o cladire, care poate fi transformata cu putina bunavointa in orice: in bar de noapte, in grajd sau de ce nu, chiar si intr-o casa de toleranta.

Unde este problema atunci? Pentru ca o banca a fost de fapt constituita pentru a da credite. Problema este exact acolo unde am descris-o intr-un articol precedent: la om, la avaritia acestuia si, nu in ultimul rand, la cancerul de care sufera: goana lui dupa privilegii. Incearca sa schimbi macar mental aceste atributii umane si vei vedea ca creditorii si debitorii ar putea trai in pace putand fii chiar de folos unul altuia. Ca sa fim echilibrati ca intotdeauna va trebui sa ne uitam acum la ce face debitorul?

Debitorul isi urmareste din pacate tot proriile interese gandindu-se exclusiv la propria-i bunastare, bunastare pentru care el de fapt nu a facut nimic. Creditorul si debitorul traiesc asadar in aceeasi societate, o societate pe care au construit-o tot ei, acceptandu-i astfel in mod tacit toate anomaliile. Orice om cu capul pe umeri poate intelege ca nimeni nu poate consuma mai mult decat produce, indiferent daca este creditor sau debitor. Ca sa intelegem mai bine subiectul dezbatut hai sa luam numaidecat si cateva exemple: Cine e de vina ca Udrea nu a fost multumita cu banii pe care i-a furat Cocos, trebuind sa se bage astfel si la un imprumut imobiliar?

Raspunsul este simplu: Avaritia umana prezenta cu precadere la unii, precum si cancerul societatilor in destramare de care sufera si in acest caz partile implicate, goana dupa privilegii. Hai sa deposedam pentru o clipa, chiar daca facem asta numai mental, ambele parti de insusirile amintite si sa vedem rezultatul probabil.

Fara privilegii doamna Udrea ar fi executata silit fiind arsa serios exact acolo unde o doare cel mai mult, adica la buzunar.

Fara aceeleasi privilegii bancile care au dat imprumuturi descreirate, provocatoare de pierderi imense, ar fi lasate si ele sa dea faliment, conform regulilor de baza ale pietelor libere pe care de multe ori le invoca chiar reprezentantii lor. Fara banci cazinou si fara Udre lumea ar merge desigur linistita mai departe, putand devenii in acelasi timp si o lume mult mai echitabila. De ce? Pentru ca o asemenea lume ar da semnale clare oamenilor total iresponsabili de cerintele si de regulile pe care le are, pedepsindu-i sever si asa cum se cuvine pe cei care se abat de la ele, indiferent daca ei se afla in grupa creditorilor sau in cea a debitorilor. Sunt absolut convins ca asemenea semnale s-ar propaga cu viteza luminii in toate colturile societatii, inclusiv spre omul de rand. Ele ar avea drept rezultat si nasterea automata a unei forme de societate bazata pe reguli si pe legi nediscriminatorii.

Vina mortii societatilor, provocata de dezastrul bancar in desfasurare, apartine asadar in opinia mea in masura egala tuturor celora care le-au construit si le-au tolerat existenta, atata timp cat le era lor bine. Problema actuala ramane in consecinta doar una: inechitatea crasa care a inbacsit omenirea. Vanatorii de privilegii vor ca de obicei ca toti pumni sa cada numai in capetele contribuabililor, inclusiv in capul celora care nu au fugit sa sa imprumute pana peste dinti. Read my lips ar fi spus Bush seniorul, read my words voi spune eu: Lumea de care am vorbit este pe terminate si va muri in dureri cumplite, tocmai din cauza bolii canceroase la fel de cumplite de care sufera.

Si noi cei din Roamnia suferim de ceva cumplit pe langa cele spuse pana acum. Suferim de mentalitatea care ne permite sa traim mintiti, umiliti, batjocoriti si jupuiti bine.

"Salvarea" Irbanclandei

Uitat-te la graficul expus datat martie 2010! De atunci nu s-a schimbat nimic in mai bine,, doar eventual in mai rau. Vezi expunerea pe care o au bancile fata de Irlanda. Lobyul facut asadar pentru asa numita salvare a Irlandei este ca de obicei si de fapt un loby pentru salvarea Banclandei.

Iata insa ca Irlandezii par in momentul de fata sa refuze "salvarea". Intr-o tara in care poporul pare sa mai si gandeasca, nu numai sa munceasca, vocile critice incep sa apara. Lumea se intreaba: De ce ar trebui sa plateasca poporul irlandez jocul de ruleta a bancilor expuse asa cum le vezi asezate in ordine pe grafic?
Cifrele expuse reprezinta miliarde (sursa Wall Street Journal)


Cat au cotizat aceste banci din castigurile enorme facute atunci cand ruleta era profitabila popoarelor la care le cer acum ajutorul? Au cotizat o sfarla, asa cum spunea un fost maistru de atelier de-al meu din clasa a sasea, asta in timp ce-si mesteca cafeaua cu un surub nu chiar lipsit de untura. O sfarla ar trebui sa cotizeze asadar si popoarele acestor banci asa cum a facut Islanda, pentru ca falimentul statelor indatorate ar fi in faza in care ne aflam singurul lucru benefic si acceptabil. Este adevarat ca dupa un faliment statele nu vor mai putea cheltui bani visati, asta numai ca sa-i tina pe anumiti politicieni la putere, dar, cine stie, in cazul Romaniei un asemenea faliment ar putea fi pana la urma chiar salvator.

Ar fi o palma in forma de pumn data hotilor numiti politicieni si oameni de afaceri, ale caror averi, si prin ele influenta pe care o au, s-ar putea subtia considerabil. Problema momentana este paradoxal faptul ca tara noastra nu sta la fel de prost ca Irlanda, Grecia...etc. Continuand politica de azi guvernul roman ar putea insa sa-i ajunga din urma pe ceilalti.

In alta ordine de idei, nici ministrul pentru economie din Germania pare sa nu aiba helicoptere cu bani asa cum le are Bernanke, asta conform propriilor afirmatii. In incheiere te invit sa te mai uiti inca o data la graficul afisat si incearca sa ghicesti! Cine crezi tu ca se zbate cel mai tare sa salveze Irlanda in momentul de fata si de ce?

a) Domnul Soric pentru ca ar dori sa legalizeze camataria si in Irlanda?
b) Procurorii din Romania deveniti camatari peste noapte in mod absolut "legal"?
c) Anglia o tara ale carei banci au cea mai mare expunere in Irlanda?

Ne astepta precum spuneam intr-o postare anterioara vremuri pline de evenimente. Sa le urmarim ca si pana acum, traind: mintiti, umiliti batjocoriti si calcati in picioare bine!

Ps. Uite cata inflatie a produs QE1 al carui valoare se ridica la  cca. 1,7 trilioane de dolari. Ma intreb: oare cata inflatie ar putea sa produca 600 de miliarde? Cifrele afisate sunt de ieri! Observa si core CPI, prima cifra de deasupra patrulaterului verde, la 0.
N-am incadrat-o in patrulater pentru ca reprezinta o cifra care nu tine cont de pretul alimentelor si de pretul titeiului. In patratul verde, sub CPI, se vede si avantul pe care QE 1 l-a dat constructiilor de case. Totul pare uns precum surubul fostului meu maistru de atelier. Observa marcajul facut cu sageata verde reprezentand estimarile marilor analisti, eronate ca de cele mai multe ori.

Bernanke o ia in barba

"La o prima vedere pana si cel mai neinitiat amator poate observa urmatoarele: O divergenta clara intre indice si dobanda, pana in momentul inceperii revenirii bursiere din martie 2009. De la aceasta data dobanda bondului si indicele SP 500 merg mana in mana (patratele negre). Iata acum si parerea mea, tot de amator: Ma astept in perspectiva medie de timp ca divergenta dintre cele doua obiecte din grafic sa fie reluata, dar invers. De ce? Pentru ca, in opinia mea, America nu sta mult mai bine la ora actuala decat Grecia, asta in pofida orbului gainii, boala de care sufera multi investitori. In cazul in care agentiile de rating nu ar fi afiliate politic si si-ar face treaba independent, ratingul de AAA al SUA ar fi trebuit sa fie redus numaidecat."


"Dobanzile din SUA vor incepe sa creasca in opinia mea din cauza celor expuse si, nicidecum din cauza inflatiei. Ce va putea face atotputernicul FED intr-o asemenea situatie? Nimic! Vor ridica si ei dobanda la nivelul cerut de piata. Ce rol are asadar domnul Barbachi in politica dobanzilor? Acela de a-si pune dobanda la nivelul cerut de piata, punct. Ce va trebui sa faca dolarul intr-o asemenea situatie? Va trebui sa se aprecieze desigur, macar pe termen mediu." 

In 8 septebrie 2010 scriam printre altele ceea ce se vede mai sus! In 3 noiembrie zi in care Barbulache trebuia sa-si anunte QE-ul completam:

"Efectele acestui QE 2 vor fi in opinia mea si dupa cum am mai spus-o de atatea ori si anul trecut, o apreciere busiera vremelnica, mai scurta decat prima, care acum ar trebui sa fie chiar pe terminate, nimic mai mult. Pentru economie si micile intreprinderi masurile lui Ben vor fi ca ancora pentru vapor. Eu cred de aceea ca bursa va incepe sa cada dupa anuntarea masurilor chiar daca o prelungire a euforiei este teoretic posibila. Caderea care urmeaza va trebui sa fie cu atat mai violenta cu cat arcul a fost intins mai mult.

FED se va baga probabil la bondurile de 10 ani ale caror dobanda ar putea sa mai aiba o zvacnire negativa provocata de masura QE2. Dupa aceasta zvacnire surprizele ar putea sa apara in curand. Bondurile ar putea sa inceapa sa cada si sa trimita ca o consecinta dobanzile exact acolo unde FED nu vrea sa le aiba. Un astfel de scenariu, foarte probabil dupa parerea mea in perspectiva medie de timp, ar trebui sa dea aripi dolarului si niste pumni in gura aurului si a argintului. Petrolul ar trebui sa fie si el in ringul in care se impart pumnii. Oricum, in cazul in care Ben nu livreaza conform asteptarilor eu sunt convins ca vei asista la o "baie de sange". 

Sa ne uitam acum la ce s-a intamplat cu dobanda bondurilor. Le-am pus pe toate care conteaza, cea de 5 ani, cea de 10 ani si cea de 30 de ani. Dupa anuntul lui Bernanke din septembrie dobanzile au scazut o perioada scurta (marcare portocalie), ca mai apoi sa inceapa sa urce incet. La anuntul QE vine si zvacnirea de cateva zile al bondurilor, cea de care vorbeam mai sus, rezultatul fiind tot cel asteptat, scaderea dobanzilor. Mai apoi dobanda urca incet dar sigur la toate bondurile expuse ( marcaj galben), in timp ce bursa incepe sa cada, restabilind in acelasi timp si relatia inversa de care vorbeam in citatele de mai sus.

Bernanke fost lasat asadar  cu baraba cascata. Ce a realizat FED pana acum cu QE-ul sau si, cu cat au scazut dobanzile incepand cu data la care  masura a fost anuntata? Raspunsul la prima parte a intrebarii este nimic. La cea dea doua parte a intrebarii raspunsul ar trebui sa devina insa chiar alrmant pentru FED: dobanzile au crescut. Barbulache a realizat totusi ceva: a reusit sa mai ia un pumn in gura de la 23 de economisti. Acestia il atentioneaza in modul cel mai serios sa renunte la imbecilitatea pe care vrea sa o faca, scriindu-i o scrisoare deschisa.

Atentie! Data secundara de reactie azi la nivele de cerere tot secundare. Tot ce a cazut pana acum ar putea sa-si revina temporar. Si totusi, desi probabil, acest scenariu nu este batut in cuie. Din cauza formei pe care a avut-o deprecierile de pana acum si din cauza faptului ca data, precum si nivelele sunt secundare, deprecierile ar putea sa continue. In caz ca se vor opri eu nu cred ca ele s-au terminat, ci dinpotriva, vor revenii din nou. Nivel secundar de oferta doalar leu 3,20.

Euro-leu, iti mai amintesti patratul albastru?

Daca nu cauta-l, reviziteaza-l ca sa vezi ce s-a intamplat.
(Observa! Graficul expus este acelasi, unul pe care il vei recunoatse, actualizat cu date noi de pret aparute cu trecerea timpului, ca de obicei). Euro s-a miscat asadar tot timpul in intervalul pe care l-am descris, cu abateri nesemnificative si momentane, dand cu siguranta impresia multora ca Isarescu este la volan. La volanul masinei sale prorii cu siguranta, dar nicidecum la volanul economiei sau la volanul pietei valutare, asa cum tind multi sa creada.

Intrebarea cheie care se pune in acest moment este: unde va merge euro de aci ? In sus? In jos? Sau va continua sa se miste lateral? Lateral cu tendinte sudice este traiectoria pe care o intrevad eu in momentul de fata. Cei indragostiti de analiza fundamentala poate isi vor lua un moment de reculegere in care ne-ar putea explica si noua logica. Daca nu altceva macar logica miscarii de pana acum. De unde atata tarie in valuta unei tari biciuite in fiecare zi, posesoarea celei mai neperformante economii din Europa si, conform expertilor, si al unei inflatii care in viitorul apropiat isi va atinti ochii spre exploziile solare.

Hai sa negandim in timp ce traim mintiti umiliti si jupuiti bine!

Ceasul mortii

The Economist are un ceas care se schimba in timp real, aratand datoriile guvernamentale globale. Pune cursorul pe tara care doresti sa o vezi putand admira astfel pana si schimbarile procentuale ale datoriilor anual. Observa! Pentru tara noastra exista o schimbare anuala de + 17% in momentul de fata, asa ca duduiturile lui Tariceanu bat din nou la usa cortului. In conditiile in care datoriile cresc exponential, adica in forma parabola, (iti mai amintesti probabil implicatiile acestei forme de crestere) mamica FMI s-a oferit sa "salveze" Irlanda.

Institutia nu a spus ca vrea sa salveze de fapt bancile germane americane etc. implicate in bondurile acestei tari, de frica ca nu cumva populatia Irlandei sa-l duca pe domnul Strauss-Khan la Ciomu. Oricum, bascalia bancilor continua, in timp ce Portugalia se razveateste, amenintand ca ar putea chiar sa paraseasca UE. Amenintarea Portugaliei o inghit cu o lingurita de sare este mai mult o furtuna in olita de noapte dupa parerea mea. Oricum, intr-un week-end se pare ca se pot intampla multe. Ne asteapta dupa cum mai spuneam vremuri foarte pline de activitate. Hai sa le urmarim impreuna prin intermediul acestui sarman blog. In timp ce ne vom distra de minune nu ar trebui sa uitam un lucru foarte important: Sa traim mintiti umiliti si jupuiti bine!

Ps. Si daca te gandesti cat de bun si curat era euro si cat murdar era dolarul doar acum cateva zile.

S-a schimbat oare ceva in fundamentalele acestor valute? Oare nu era Europa cu Irlanda, cu Grecia, si cu alte tari muribunde in aceeiasi situatie si acum o saptamana? Sa-si fi retras oare barbosul QE2 din piata ascunzandu-l adinc in plete? Sigur ca era! Este raspunsul la prima intrebare si, sigur ca nu, raspunsul la cea de-a doua ! Nimic fundamental nu s-a schimbat asadar. Ceea ce s-a schimbat insa radical pare a fi perceptia umana. Numai omul este capabil sa vada acelasi lucru azi intr-un fel si maine in altul, deseori prin intermediul unor perceptii diametral opuse. Exact pe asemenea perceptii umane contradictorii se bazeaza si cei care conduc azi Roamnia. Poporul, mai ales cel dambovitean, este capabil sa te scuipe azi in ochi pentru ca maine sa te ia in brate si sa te ridice in slavi, plasandu-te cu capul in Olimp. Vezi cazul poetului Adrian Paunescu "cel sarac", pentru al carui mostenire se bat azi pana si grefierii.